Și cu revelionul ce facem?

redactor: Vlad Sabo // ilustrație: Matei Rădulescu

E decembrie, e iarna, și se apropie sărbătorile cu fiecare secundă, chiar dacă suntem în plină pandemie și sfârșitul pare că e departe. În ciuda riscurilor și restricțiilor pe care le aduce acest nou virus, vine totuși eterna și inevitabila întrebare: „Unde naiba fac anu ăsta revelionul?”. Comparativ cu alți ani, când majoritatea  aveau planul gata făcut de prin octombrie sau se chinuiau pe 27 să găsească loc pe undeva, acum toți suntem fix în aceeași situație (că doar nu-ți faci planuri când nu știi nici dacă mai ai cum să vii la propriul tău revelion, nu?). Deci, dacă te frământă întrebarea sau nu ai vreun plan, prieteni sau locație, articolul ăsta e probabil pentru tine. Fără să o mai lungim, uite câteva metode „sigure” prin care poți sărbători trecerea dintre ani, fără mască și fără să te salte garda sau să te trezești cu ei peste tine la petrecerea ta cu peste 20 de inși.

Continue Reading

Poliția română reclamată pentru abuz și tortură de către o femeie transgender

Cei care doresc să o ajute pe Anca și să sprijine demersul nostru o pot face printr-o donație
Asociația MozaiQ LGBT
Banca Transilvania
În contul de lei – RO05BTRLRONCRT0320175906
În contul de euro – RO90BTRLEURCRT0320175901
SWIFT/BIC BTRLRO22
sau
https://www.paypal.me/asociatiamozaiqlgbt
Mențiunea „Pentru Anca”
Pentru detalii, întrebări, ne puteți scrie la mozaiqlgbt@gmail.com

RO:

Poliția română reclamată pentru abuz și tortură de către o femeie transgender.

Comunicat de presă din partea asociației ACCEPT.

23 decembrie 2020

Continue Reading

Intimitatea ne învață să alegem ce spunem despre noi

redactor: Irina Tacu // ilustrație: Ana Maria Crețu

De fiecare dată când povestesc cum am ajuns să fac ceea ce fac, adică să fiu reporter, includ și povestea asta: pe la 10-11 ani mama m-a înscris la un curs la Palatul Copiilor din oraș, cu un nume pompos care supra-vindea ce se întâmpla acolo: Cenaclu de Ziaristică. Eram niște adolescenți cu oarecare chemări creative – unii scriam, alții desenau – care ne adunam o dată pe săptămână, sâmbăta, într-o sală dintr-o clădire cu pereți decojiți al căror singur scop părea să fie să susțină picturile, desenele și cuvintele scrise ale celorlalți copii și adolescenți care trecuseră pe acolo înaintea noastră.

Continue Reading

Super + Pandemie = ?

redactor: Cătălina Perju  //  sursă poze: Facebook Super

Acest an a fost unul al schimbării, în care ideile au fost puse în practică între patru pereți, în care sentimentele de nesiguranță și neîncredere  au conturat o nouă societate. Într-o țară care pare să-și piardă din culoare , echipa Super Festival a reușit să angreneze tinerii din România și nu numai, să-și exploreze imaginația și să-și pună la încercare noile limite, impuse.

Continue Reading

Soft Skills Academy

EESTEC Bucharest este o organizație de voluntariat studențească și internațională din cadrul Universității Politehnica din București. Scopul EESTEC Bucharest este acela de a aduce mai aproape de studenți un mediu propice dezvoltării lor personale și profesionale prin organizarea de evenimente gratuite. Anul acesta Versus se află într-un parteneriat media cu EESTEC Bucharest, în cadrul evenimentului Soft Skills Academy!

„Am dat startul înscrierilor pentru urmatorul eveniment pe. care îl vom organiza, Soft Skills Academy! 

În acest an, training session-urile se axează atât pe dezvoltarea personală, cât și pe cea profesională.

Continue Reading

Fata, fata, ești inocentă?

redactor: Ana Ștefănescu  //  ilustrație: Andreea Bizon

Într-o vară ne-am bătut și noi cu apă în curtea școlii. Ne duceam la baie cu sticle de jumate’, le umpleam, ne alergam unii pe alții și ne stropeam pe terenul de baschet. După ce toți eram deja fleașcă, s-a sunat de intrare. Ca o elevă model, m-am dus direct la ora de istorie. Profesorul era deja în clasă, se uita încruntat la noi și ne spunea că nu avem voie să ne batem cu apă în pauze pentru că udăm scaunele și băncile. Într-adevăr eram udă. Și în perioada lunii în care sângeram.

Continue Reading

Trimit nuduri. Rar. Cu grijă. Către cei în care am încredere.

redactor: Irina Tacu   //   ilustrație: Simina Popescu

Acest articol este republicat din DoR.

Adolescenții fac și trimit des poze nud. Cum putem vorbi mai deschis despre ele ca să prevenim abuzul?

Când Cristina și-a făcut o poză de la abdomen în jos într-o noapte de aprilie, simțea că făcea ceva interzis. Era pe Instagram cu băiatul cu care vorbea de câteva săptămâni. El îi spunea că ar vrea să-i vadă corpul, că îi e dor de pozele ei. Cristina era la laptop – terminase de câteva ore școala online –, a luat telefonul, s-a ridicat de la birou și s-a pozat în lenjeria roșie. Fața nu-i apărea.

Tot atunci a lovit din greșeală paharul de vin roșu de pe birou, care s-a vărsat pe perete. A căutat repede niște șervețele, a încercat să șteargă, dar pata a rămas, apoi a deblocat telefonul, a căutat poza și a dat send.

Continue Reading

DACĂ NU ACUM, CÂND? — de Cătălina Perju

Când am luat decizia cu Vladimir să înființăm revista, nu aveam habar cât de mult aveam să muncim, câte lacrimi vom vărsa de nervi și frustrare, cât de mult mă voi maturiza. Am 18 ani, iar in 2019 am votat pentru prima data, la prezidențiale. De atunci am simțit pe deplin că am în putere asumarea unei decizii. Am scris acest mesaj în urma unei reacții în lanț pe facebook, la poll-ul creat de Mihai Gâdea. Sunt conștientă că nu am lumea la picioare, că validarea, injuriile și reacțiile negative sunt parte din proces, dar dacă vreau ca Versus să aibă o comunitate liberă, transparentă, iar noi să creștem o dată cu revista, trebuie să începem să ne asumăm ceea ce gândim.

Vreau să lucrez într-un mediu jurnalistic liber, iar dacă asta înseamnă să încep de acum, când lumea încă e nesigură de demersul nostru, voi încerca să depun de două ori mai mult efort.

În urma emisiunii de aseară de la Antena 3 am realizat câteva lucruri:

Continue Reading

Scrisoare din izolare

redactor: Maria Blându // ilustrații: Miruna Ciolan

Scrioarea pe care urmează să o citiți aparține Mariei și a fost redactată în ultima săptămână de carantină. Esența ei rămane general valabilă, deoarece unele gânduri și frustrări acumulate în această perioadă se vor reflecta în noua noastră viață “normală”.

Continue Reading

3.

mii de linii și puncte care sunt în vid
sunt ca oamenii și poveștile din Gara de Nord care
nu se întâlnesc niciodată.
acolo sunt și eu, în mijlocul lor
stând pe o banca.

ele toate se mișcă în jurul meu și nu mă atinge nimic
fiindcă eu stau și privesc, goală pe dinăuntru
la cum se schimbă lucrurile.
m-am pierdut
pe mine sau
pe tine,
nici nu știu,
cred că tot pe bancă am să rămân.

 

de Dănciulescu C.

Continue Reading