text de Dan-Bogdan Popescu // editat de Ana Maria Sav // ilustrat de Cristina Crețu
undeva în bacău unde cercurile se reunesc
la un moment dat
băile din localuri devin numere
și culorile faianței lor și toate doodle-urile
în braille devin second nature
am ales să las căcaturile
totul e ok mai bine
beri în parcuri cu leagăne
te pup pe sprânceană
și e amar fiindcă
neumarkt e bere bărbătească
redactori: Vlad Sabo Andrei & Teona Tofan // editor: Vladimir Ciobanu // ilustrator: Cristina Crețu
În perioada 29 – 4 septembrie a avut loc ediția aniversară a festivalului Super, festival de film și artă făcute de adolescenți. A fost, fără nicio îndoială, super!
Super a început în 2013, din dorința unor adolescenți de a avea un spațiu încurajator unde să își proiecteze filmele și să își cunoască colegii și colegele de generație cu aceleași pasiuni.
Apoi, pe parcursul anilor, Super a crescut într-una dintre cele mai importante platforme de educație non-formală din țară, toți acești adolescenți fiind constant impulsionați să își descopere și să își aprofundeze practicile artistice și marile întrebări și răspunsuri despre lumea înconjurătoare.
text și poze preluate din cadrul echipei Excelsior
Joi, 15 septembrie 2022, a avut loc la Teatrul EXCELSIOR întâlnirea-eveniment la care peste 100 de adolescenți au intrat în dialog cu actorii teatrului și cu regizorii invitați să monteze primele spectacole ale stagiunii 2022-2023. O altfel de conferință de presă, moderată chiar de către noul manager al instituției, regizorul Vlad Cristache.
Teatrul EXCELSIOR își dorește să fie mai aproape de publicul tânăr, prin creații scenice curajoase și proiecte interdisciplinare inovatoare și propune o nouă ofertă repertorială, inspirată de o viziune artistică și managerială care accentuează misiunea sa de a fi un spațiu efervescent de întâlnire cu teatrul și artele conexe, conectat intens și autentic la universul tinerei generații.
redactor: Rebecca Popescu // editor: Catalina Perju // ilustrator: Ioana Lascu
Această persoană, care intenționează să mă omoare, ar putea intra atât de ușor în casă, pentru că n-am încuiat. Eu stau cu spatele la ușa de la bucătărie, cu căștile în urechi, ascult ceva sau cânt sau dansez sau pur și simplu nu aud nimic și intră prin spatele meu, și mă împușcă. Oriunde vrea, are voie sa aleagă că doar sunt cu spatele. Măcar o să mor ușor. Și înainte să mor o să ascult ceva sau o să dansez sau o să cânt.