Grupaj de poeme

text de: Mara Cioroianu // editat de: Ana Maria Sava // ilustrat de: Erika Nagy

1.

câtă limită de binefacere are psihicul uman și cât bine ajunge să facă

numărul aprox de celule moarte

pe care le depun pe trotuar

de fiecare dată când mă dezechilibrez deshidratată

ce-mi plac momentele când încetezi și eu am speranța că mă voi izola.

cât de intens se simte dezechilibrul impus merg în escapade cu oameni pe care n-o să ajung să-i mai văd nu sunt pentru oameni îmi zicea un fost amic fac înconjurul lumii ca să mă simt înconjurat de lucruri

dimineața mă judecă ei până să nu mă judec eu și încerc să aleg pentru mine

distracția silențioasă din mușchi

splendidă și mai puțin acută

ce putere e în persoana care mă animează și reușește să mă vadă gâfâind

cum îmi vin tricourile albastre albe neutre

lucrurile ce se simt și nu se văd (ce vitamine străvezii merg să fie luate cu cofeină)

cât de frumoasă trebuie să fiu ca să mă simt frumoasă?

am mai puțin outline când încerc să dau mai multă formă pe o distanță în care mă joc

urbanul cu identități-spasme hublouri în beculețe fiecare bloc de patru etaje încă-mi doresc un binoclu de ziua mea și o glumă de digerat mai bine

cât e remușcare și cât mă plimb din nevoie la fiecare închidere mă deschid și până și idealizarea e un proces dureros

nu mai avem timp de corpuri și asta mă copleșește

 

2.

performanță-

mă țin de cuvânt

nu mai disociez nu mai sabotez deliberat parteneriatul

nu tu intrigi, nu tu izolare perfectă

am vrut conversație și am primit loialitate

mișcarea materializată-

ceva pe care să alunec zdravăn

un domeniu hibrid

nu sunt aici pentru distragere m-am distrat destul pe fugă

noi doi în pauze neoficiale noi doi făcând sex

ceva în care nimic nu precede ceva virtual

și candoarea jocului vine de la sine

ce tip de pragmatism folosesc eu în constrângeri? cu ce aesthetic îți îmbrăcai tu păpușile? cât îți ia să te piepteni? cât a trecut de când ai fost ultima dată în vizorul jocului?

trec pe lângă găleți cu smoală și după-i amfiteatrul în care mă descălțasem când am făcut amândoi lip-sync și ne-am retras mâinile din spațiul unde insectele încă ni se urcau pe unghii ne credem telepatici toate dățile în care zicem că ne descurcăm urc nouă etaje să duc întreținerea cobor trei până la locuința lui mami și lui tati

mi-au plăcut anii în dizgrație

când eram aproape cea mai similară

cu cea mai de departe față

și făceam înconjurul lucrurilor

corpul meu la eforturi uniforme se retrage

mă țin după el mă împerechez diminețile când soarele e gri și când se enervează lumea mai greu

sunt acolo

un superb corp înghesuit lângă teritoriu pregătită să înlocuiesc ce-mi seamănă

încă simt nostalgii pe care le evitasem cu succes pupilele dilatate sunt încredere și mă laud pe țărmul monden

dacă cineva te întreabă durează cât răspunzi dintr-o direcție

jocul stagnează și se adaptează

vreau să fiu pe plajă dar să nu bată soarele

poate câteva origamiuri mileniale de căldură electrică

în șanțuri de nisip

până la urmă

sunt o fire responsabilă

în sensul că-i fac pe alții responsabili de mine

 

3.

mușchii plutitori plutesc mai holografic de la stânga la dreapta

mă îndrept spre ieșirea din templu și intru la terapie

psihologul îmi zice că mă implic

nu știm încă în ce

și desigur asta afectează insulta adusă corpului

corpul ca puterea lui să se ajusteze în putere

sunt nesigură alteori

deseori comprim sentimentul până la minimalism

până la biologie

dinamica aerată în orele dificile separarea pe bancă

așteptând uberul să vină să te ia

grupuri grațioase fiindcă îmi place să mă pregătesc prin parcări pentru ce-i mai rău

un alt fost amic îmi zicea nu mai e nevoie de frumusețe acum putem estetiza și răul

prietenilor comuni îți dau expose și revin în aceeași formă organică la festival

glorie entuziasmului cu care discut despre experiențe

pentru unele îmi dreg vocea mai sesizabil

întrebările de baraj în relații

sunt mecanism de apărare un fel de autoapărare atentă

ce ocolește nirvana

și viziunea unei bunăstări mă neliniștește dar mă gândesc că așa arată afecțiunea

ceva pe care execut garantat chiar și-n derivă

You may also like