Eterna noastră obsesie cu vara

redactor: Carina Pepene // ilustrații: Alexandra Stroia

Titlu- „Summer 2021 bucket list”, urmat de 11 puncte, nerealiste ca întotdeauna, fiecare precedate de o casetă goală care așteaptă să fie bifată.

De-abia a început vara, știu, dar îmi permit să visez cu ochii deschiși la ceea ce va urma, întocmind liste cu idei, planificând potențiale excursii și făcând „vision boards” pe Pinterest. În fiecare an aceeași poveste! Cu toții parcă suntem cuprinși de o psihoză când vine vorba de acest anotimp – un ocean de posibilități, idei îndrăznețe și aventuri. Totuși, nu v-ați întrebat vreodată de unde vine mai exact obsesia noastră cu vara? 

O  posibilitate de a răspunde la întrebare ar fi libertatea, sau, mai bine zis, iluzia libertății, creată de inegalabila vacanță de vară. În cazul elevilor,  are loc și despărțirea temporară de școală, eliminarea acestui factor de stres, oboseală, frustrare. Cred că recent această viziune  utopică asupra verii a fost sporită mai mult ca oricând de prezentul restrictiv impus de pandemie. Pe platformele de social media noi, adolescenţii, suntem permanent bombardați cu postări, story-uri, filmulețe, în care vedem alți adolescenți trăindu-şi viața la maxim. Petrecere peste petrecere, excursii, grupuri mari de tineri râzând, încercând să-și depășească limitele de fiecare dată. Eu am început să cred că viața mea este pur şi simplu plictisitoare, că am irosit o grămadă de  timp, fără să-mi dau seama că ceasul adolescenței mele se scurge treptat. 

Totuşi, o luminiță se aprinde de fiecare dată şi-mi spun: „Am timp la vară să le fac pe toate şi să recuperez!”. Trendurile de pe TikTok cu filmulețe palpitante și poze atent alese, cu melodii care prind la public și fețe zâmbitoare au avut un impact imens asupra mea. Am început să-mi măsor experiențele în poze, uitând că social media într-o mare măsură, nu este mai mult decât o minciună. De ce nu ies mai des din casă? De ce nu am poze demne de Pinterest cu fiecare aventură prin care am trecut cu prietenii mei? De ce nu am prieteni mai spontani? De ce nu  merg atât de des la petreceri? Vara devine răspunsul și soluția tuturor întrebărilor mele cât și ale multor alți adolescenți. Până la urmă vara ne oferă o șansă, un scop concret, un motiv pentru a  merge mai departe și a nu ne lăsa copleșiți de sentimentul stagnării, de lunile mai puțin animate prin care trecem. 

Există şi câteva explicații din punct de vedere ştiinţific ale acestui „fenomen”, majoritatea puse pe seama euforiei resimțite cu precădere vara. Spre exemplu, cunosc foarte multe persoane ale căror dispoziție este influențată de vremea în sine, fiind meteodependenţi. Ploaia, norii, vremea „urâtă” în general, le strică dispoziția şi nu le sporește motivația de multe ori. Totuși, cine ar vrea să iasă din casă şi să treacă printr-un  duş cu apă murdară, împroșcată de către mașini în primele cinci minute de mers pe stradă?  În schimb, atunci când suntem expuşi la soare, lăfăiți pe iarba proaspătă sau pe un șezlong la mare, starea noastră de spirit se îmbunătățește. 

Am prieteni care fac tumbe chiar şi la prima rază de soare apărută pe cer sau care devin brusc motivați să citească pe balcon sau să plece într-o drumeție imediat cum termometrul trece de 18 grade. În spatele stării de bine generale pe care o resimţim vara, se află mai multe mecanisme biologice. La soare corpul nostru produce vitamina D, vitamină care reduce şansele de a ne simţi trişti, melancolici sau prost dispuşi. Tot lumina solară este responsabilă de stimularea hormonului fericirii – serotonina, dar și de ridicarea nivelului de dopamină – hormonul plăcerii, al adrenalinei. Acest nivel ridicat de dopamină poate explica, de asemenea, și impulsul neobișnuit de a face lucruri spontane, de a experimenta constant, de a ne depăși limitele. În plus, alimentația, statistic vorbind mai bogată în vitamine vara, este extrem de benefică și contribuie la starea de bine. Activitățile fizice, precum înotul, drumețiile, voleiul de plajă, dansul, mersul pe bicicleta duc la secreția endorfinelor, hormonii atribuiți relaxării, calmului.

Din experiența personală am ajuns, totuși, la concluzia că obsesia noastră pentru vară  poate avea și efecte negative asupra psihicului. Am trecut chiar și prin căderi nervoase, numai la simplul gând că vara ce urmează nu o să atingă așteptările nerealiste create de mine. Mi-am petrecut ore în șir imaginându-mi o vară ideală și vizualizând-o, folosind  poze găsite aleatoriu pe internet.  Nu este sănătos să ne punem toată speranța într-o pătrime din întregul an. Planificând intensiv desfășurarea exactă a unor trei luni, uităm de prezent. Vara poate deveni un pretext pentru a rămâne pe parcursul anului în zona de confort, un pretext pentru comoditate, mereu spunându-ne că „avem timp la vară pentru orice”. Chiar dacă suntem limitați de restricții, timp sau bani, trebuie să profităm de fiecare anotimp, trăind intens acum.Cum ar fi fost viața mea fără covid?” E o întrebare pe care ne-am adresat-o probabil fiecare dintre noi de cel puțin o dată în ultimul an. Îmi trec prin minte  toate petrecerile mari, excursiile prin țară și străinătate, drumețiile, taberele. Pandemia ne-a redus posibilitățile de a ne distra, însă treptat, lucrurile revin la normal. Concepția, conform căreia vara este cea mai palpitantă  parte a anului, promovată în media, este una eronată. Oportunitățile prezentului  nu revin – rămâne la latitudinea noastră dacă valorificăm ceea ce avem acum, în prezent, nu ceea ce am putea avea în viitor.

Nesănătoasă sau nu, obsesia noastră cu vara rămâne constantă şi ne va captiva mereu, indiferent că suntem conștienți sau nu de mecanismul din spatele acesteia. Fiecare dintre noi trebuie să ne dăm seama că viața spontană, plină de experiențe frumoase, depinde în mare parte de noi, se întâmplă acum. Rămâne numai să ne punem întrebarea: suntem pregătiți sau nu să trăim ca şi cum ar fi vară în fiecare zi?

You may also like

Leave a Reply