de Denisa Marin
ilustrație realizată de Matei Rădulescu
Ce să fac de mi-am dorit
Un pufos mic și-mblănit.
N-a fost câine, nici pisică,
Ci o altă ființă mică,
Jucăușă și curioasă
Și cu blana foarte deasă.
Țucudeanu l-am numit
Și de-atunci tot l-am iubit.
O chinchilla foarte mică,
Sprintenă, dar cuminițică.
Toată lumea mă întreabă:
Ce e? O chinchilla fată?
Nu e nici un iepuraș,
Da-i la fel de drăgălaș.
E un fel de veveriță,
Că are-n spate o codiță
Mare, lunga și stufoasă
Și-o blăniță prea frumoasă.
O chinchilla am în casă,
Nu-i nici câine, nici pisică,
Da-i o ființă mult iubită.
Într-o zi ca orișicare,
Țucudeanu-i la plimbare
Până-i sare tata-n cale:
Imediat s-a întâmplat,
Pe codiță l-a călcat!
Și-acum codița lungă
E pe jumătate scurtă.
Țucudeanu, panicat,
Supărat și speriat,
A fugit unde-apucat!
L-am ademenit cu bunătăți,
Stafide si crudități
Apoi cu mașina am plecat
Direct la medicul veterinar.
Țucudeanu, cumințel,
A primit un ghips și el.
N-a stat mult înfășețel,
Căci codița i-a crescut
Și el mare s-a făcut!
