Povestea unui motan

de Sophia Tiganas

ilustrație realizată de Matei Rădulescu

 

Domnul Motan, un mâț cam hapsân,

N-ar prea vrea să intre la ore

(Fiind de altfel și puțin prea bătrân).

Ar fi rămas repetent dacă era ceva,

Dacă s-ar fi dus el la școala, cumva în lipsa mea,

Dar iată că intră la orele pe ‘net,

Numai bine, încearcă să se simtă și el mai isteț.

 

Dar domnul Motan nu știe încă să fenteze sistemul,

E doar abia la început de drum,

Și fiindcă e atât de neexperimentat, obezul,

A reușit o performanță pe care v-o povestesc eu acum.

 

E muncă grea să stai nemâncat la oră,

Așa, doar să te uiți în gol,

Deci s-a gândit să facă el o schemă,

Să-și aducă câteva gustări la monitor.

 

Și cum se duse el, de vânase o cutie de lapte de cafea,

Când s-a întors la birou a cam dat de belea.

 

Nu îl vedeai prea bine pe cameră,

Că doar nu e cadrul suficient de mare,

Dar a văzut proful și-o burtă, și-o coadă, și niște picioare.

 

Căci de extenuat ce era domnul nostru de stat la birou,

Înainte să plece în căutare de hrană,

Când și-a lăsat așa, puțintel, capul să cadă,

A picat cu toate kilogramele pe un magic buton.

 

Și uite cum l-a văzut toata clasa pe gras,

Mergând țanțoș și parcă ca ultimul șmecheraș,

După mâncare în timpul orei,

De să îi cauzeze o simplă cameră deschisă sfârșitul onoarei.

You may also like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *