mii de linii și puncte care sunt în vid
sunt ca oamenii și poveștile din Gara de Nord care
nu se întâlnesc niciodată.
acolo sunt și eu, în mijlocul lor
stând pe o banca.
–
ele toate se mișcă în jurul meu și nu mă atinge nimic
fiindcă eu stau și privesc, goală pe dinăuntru
la cum se schimbă lucrurile.
m-am pierdut
pe mine sau
pe tine,
nici nu știu,
cred că tot pe bancă am să rămân.
de Dănciulescu C.