Festivalul „Super”

Treptat, încurajați de oamenii din jur, fiind asigurați că este o idee bună, micul eveniment din 2013 a devenit un adevărat festival de film ce cuprinde numeroase workshop-uri axate atât pe film cât și pe toate formele de artă. Teona spune de drive-ul lor principal a fost cumva… egoist:  “Noi aveam nevoie de locul ăsta și nu-l crease nimeni până atunci, așa că am zis să-l creăm noi. După, s-a transformat destul de rapid din ceva ce faceam din nevoia noastră în ceva ce făceam pentru nevoia celorlalți.”Super reprezintă un spațiu în care oamenii ajung să se cunoască, nu doar un loc unde se proiectează filme și…atât. Până la urmă, copiii se exprimă pe ei prin filmele pe care le creează, iar asta duce la conversație și conexiuni, printr-o pasiune comună. Șansa de a-și vedea propriile filme la cinema este, în viața oricărui regizor adolescent, extrem de importantă.“Am avut mulți adolescenți care ne-au spus:<< Eu am făcut primul film pentru că știam că pot să-l trimit la Super>>. Credem că asta și era miza noastră într-un final, deși la momentul respectiv nu realizam.”, ne-a spus Luca.

Cum proiectul a început din viziunea unor liceeni, de-a lungul anilor festivalul a crescut odată cu ei. Întrebați de momentele preferate toți au privit înapoi cu nostalgie spre ceea ce numesc ei o colecție de întâmplări uneori stânjenitoare, dar destul de amuzante în esență: “Festivalul ăsta a fost plin de momente ciudate în care eu și Luca meargeam așa, cu microfonul pe scena și încercam să fim serioși, uneori ne ieșea…alteori deloc”, a adăugat Teona.

Teofil Alexandru Techera este clasa a 12-a și a fost la Super încă de la prima ediție. Consideră că a crescut și el odată cu festivalul. Face parte din organizare de doi ani: în 2017 a fost voluntar, iar în 2018 coordonator de  departament. “Momentele mele preferate sunt cele când ne întâlnim, toți oamenii ăștia diferiți cu țeluri diferite în viață, vârste diferite și cu toate astea având un scop comun: să organizăm festivalul și să o facem cum trebuie”. Cel mai dificil moment pentru ei a fost mult mai usor de recules. Aproape imediat mi s-a povestit despre greutățile întâmpinate de Luca. Student în SUA, urmând cursul axat pe gender studies, acesta a fost afectat de distanță. În tot timpul acesta festivalul creștea în amploare și popularitate, iar odată cu finanțarea din partea Centrului Național al Cinematografiei, responsabilitatea devenise mult mai mare. “M-am văzut cu ai mei și cu un prieten la un moment dat, fiind foarte copleșit. Mă gândeam ce să mai fac sau cum să continui și am început să le spun alor mei să îl facă ei, sau să se ocupe ei mai mult, că eu nu mai pot… a fost așa…ăla a fost momentul de criză, dar după aceasta, totul a mers din ce în ce mai ușor și m-am obișnuit și cu distanța și cu întreaga situație.”

“Pentru mine a intervenit cel mai des problema și emoția din cauza banilor. Având foarte puțini bani pentru un festival trebuia să împărțim și să organizăm totul foarte bine, în plus intră și panica înainte de workshop-uri cu locațiile și așa mai departe. Dar asta ne-a ajutat să învățăm într-un fel… Acum știm să facem și partea aceasta și cred că ne-a ajutat foarte mult”, recunoaște Teona. La momentul actual “Super” este internațional și ia amploare în fiecare an. În cadrul ediției din 2018, au fost proiectate 50 de scurtmetraje din 15 țări, având ca invitați regizori adolescenți străini, însă scopul principal al festivalului este extinderea, mai ales în Romania. Există ambasodori Super în toate colțurile țării: din Botoșani, Iași, Vaslui și Focșani, până în Timișoara, Oradea, Craiova și Constanța. Din anul 2020 scopul principal al organizatorilor este sa extindă festivalul și în mediul rural.

Din proiectele pentru viitor fac parte și organizarea a diverse workshop-uri axate pe drepturile rromilor, drepturile femeilor și comunitatea LGBTQ+, în care participanții vor avea ocazia să discute cu regizorii care au realizat proiecte ce abordează aceste teme și să creeze la rândul lor filme pe baza acestor discuții. Aceste workshop-uri vor avea cel mai probabil loc în vara anului 2019 și oricine poate face din experiență. Worksop-urile Super deja existente tratează subiecte precum poezia, arta, scenaristica, fotografia și așa mai departe, iar doritorii pot urmării paginile de Facebook și Instagram ale festivalului, unde se vor posta detalii în legătură cu cerințele și deadline-urile pentru inscriere. Un alt proiect plănuit de Super îl reprezintă lansarea unei campanii de crowd funding, pentru achizitionarea de echipamente. Astfel, vor să ajute adolescenții care nu au la dispoziție echipamente profesionale, organizatorii festivalului devenind astfel și producători.” În alte țări se investește mult mai mult în educația cinematografică, iar România este destul de la început la capitolul acesta . De aceea am vrea foarte mult să facem chestia asta: practic dacă un licean are o idee de scurtmetraj, ne trimite un mesaj și noi îi punem la dispoziție echipamentul pentru un anumit timp.”, a spus Luca.

Luca și Teona ne-au vorbit și despre cum, cu timpul, vor lăsa loc celor mai tineri decât ei să se ocupe cu organizarea festivalului, accentuând faptul că își doresc extrem de mult ca “Super” să rămână un festival cu, despre și de adolescenți. Au mai spus și cum ei simt treptat că se îndepărtează de această vârstă a adolescenței, acesta fiind motivul pentru care vor să o lase, în principal, în mâinile liceenilor. Ioana Ghineaeste clasa a 10-a, face parte din Super de aproximativ un an și îl consideră “cel mai bun lucru din lume”. A aflat de festival printr-un alt festival: Cinema Iubit (organizat de UNATC) în cadrul căruia au fost proiectate și creații de-ale adolescenților participanți la “Super”.