text anonim

inerție între două bucăți de lemn el își trăia viața între raftul din stejar pe care își ținea hainele (sortate după culoare) și barul din alun lucios plin de sticle goale în lumina zilei el simțea moartea zi de zi dând cu aspiratorul curățând zațul de pe căni și ștergând praful dintre cărțile citite cu 20 de ani în urmă când încă putea citi căci pe-atunci n-avea creierul inundat de stafii între două etaje el se plimba în fiecare noapte urca treptele din piatra ca un ponei împiedicat și în loc de aer respira sughițuri se simțea ca un bukowski al vremurilor noastre dar când punea pixul pe foaie îi cădea mina și de obicei n-avea bani să își cumpere alta că era inflație și alcoolul se scumpise și oricum n-ar fi contat prea mult nici dacă avea o mină căci el nu scria între a fi scriitor și a vomita lui ii plăcea mai mult să dea votcă afară, nu sentimente între 4 pereti, 3 albi si unul multicolor dormea de obicei după-amiaza și seara înainte să plece își parfuma puloverul transpirat un puf în stanga si un puf în dreapta un puf de ck si un puf de dior pentru că dintre două femei nu știa ce să aleagă una îi dăduse atenție seara trecută a doua îi dăduse un copil neatent cu mai mult timp în urmă între două greșeli oare care-i mai bună sa trăiești sau să mori? dar de ce n-ai trăi omorându-te încet si trăgând după tine pe alții, discret

Continue Reading

Arta pariurilor

redactor: Vlad Andrei-Sabo  //  colaje: Ruxandra Anghel

Sau cum să devii expert în fotbal ca orice român

Vrei să faci rost de bani dar n-ai chef să muncești? Ești pasionat de fotbal și mereu ghicești exact cum se termină fiecare meci în care joacă Dinamo, câte trofee de Champions League ia Ronaldo în fiecare an sau faptul că Manchester câștigă sau face egal atunci când joacă City cu United? Ai mereu doi lei la îndemână și nu știi ce să faci cu ei? Dacă răspunsul la cel puțin una dintre aceste întrebări este da, dă-mi voie să îți prezint cea mai bună alternativă prezentă pentru tineri: pariurile sportive (DISCLAIMER: Îți trebuie

Continue Reading

Bucureștiul, o enigmă nesfârșită

redactor: Marta Belehuzi
În teorie haosul este “o debandadă constantă, o dezordine continuă “, când de fapt, dacă vrei să aduni toate sinonimele pe care le are, astea pot fi rezumate într-un singur cuvânt: București.
      Ei bine, până să mă mut aici, nu prea conștientizam cu ce urmează să mă … confrunt¿, și aici mă refer în special la oameni, la trafic, la oraș în sine.
      Și totuși, am descoperit în orașul ăsta atâta frumusețe, atâta istorie, atâtea temperamente și chipuri diferite, dar mai ales, m-am descoperit pe mine, mi-am cunoscut limitele și mi-am conturat visurile.
      La prima vedere, îți inspiră o oarecare  nesiguranță mai ales din cauza goanei neîncetate și nebune a oamenilor, lăsându-ți impresia că este un oraș care se aseamănă cu multe altele. Nu e așa.
     Acest “mic Paris” românesc are atâtea povești încât o viață nu ți-ar ajunge să i le asculți, și chiar de ți-ar ajunge, ai vrea să le auzi iar și iar, mereu descoperind ceva nou în ele.
     Fiecare loc ori persoană văzută m-au făcut să pătrund în tainele-i care, odată descoperite, m-au ajutat să-mi schimb părerea despre el. Îmi amintesc multele  momente de nesiguranță cauzate lui, întrebările de “oare autobuzul ăsta duce acolo?” sau “pe care parte trebuie să ies: stânga sau drepta? (la metrou) “, asta fiind mai rară, deoarece stau în Drumul Taberei .
Continue Reading

Jurnalele I: Amorul

redactor:Vladimir Ciobanu  // colaj: Diana Marcu
„Jurnalele” este o poveste structurată în trei părti: Amorul, Umorul și Omorul. Mai pe scurt, o​​​​ poveste complicată cu personaje și mai complicate. Pe parcursul lecturii, se explorează complexitatea psihicului uman îmbârligat într-o idilă a confuziei.
Continue Reading

text de: Ștefan Duminică

Ce-ar fi de-ar fi sus Catalina? ar incerca Luceafarul sa urce? s-ar mai simti tot rece, muritor? i-ar mai pasa de-a ei privire dulce? s-ar face pentru ea aviator? dar ea? s-ar mai uita ea oare in jos? i s-ar aprinde aripile de foc? l-ar mai vedea ca pe un Fat-Frumos? sau azi Luceafaru-i far de noroc? de-ar fi destepti cei doi s-ar intalni in mezosfera, nu la distanta mare ca unul singur ei s-ar contopi s-ar spulbera intr-o imbratisare dar azi cei doi sunt cam orgoliosi se asteapta unul pe altul sa apara “dragostea fara efort exista”, dar sunt prosti i-a imbatat un sifilitic cu-apa chioara

Continue Reading

„Revolution is the new norm”

redactor: Sophia Tiganas  //  poze: Lucia Hossu-Longin
Revolution is the new norm.” Această sintagmă poate să însemne multe lucruri, depinzând de la o persoană la alta. În schimb, în urma evenimentului organizat de Interact Cișmigiu în seara de 18 ianuarie, multă lume se va mai gândi la un singur lucru când vine vorba de acele cuvinte: prezentarea de modă cu același titlu în cadrul căreia 11 tineri designeri de modă au avut ocazia să își expună creațiile.
Având loc la Hotel Caro București, a treia ediție a prezentării anuale de modă organizate de clubul Interact Cișmigiu a abordat tema futurismului. Alături de tinerii creatori de modă implicați în proiect, echipa Interact a avut ca scop atât încurajarea unei gândiri noi prin abandonarea stereotipurilor, cât și susținerea secției de grafică a Universității Naționale de Arte București.
Am avut ocazia de a discuta puțin cu trei membri ai echipei responsabile de succesul evenimentului. Teodora Bibiri, Elena Cinteacă și Dragoș Ilie. Pentru fiecare dintre ei, „Revolution is the New Norm” avea o altă semnificație, de la reinventarea societății prin artă și modă, până la influențarea acestor arte prin viziunea fiecărui designer asupra temei. În schimb, toți trei ne-au mărturist cât de mândri sunt acum că și-au văzut munca dând roade. Dragoș, care a stat în backstage în timpul prezentării, a spus: „Nu puteam să văd reacțiile publicului, dar când am auzit aplauzele a fost de ajuns să înțeleg că munca noastră a meritat, iar acum ne putem bucura de succesul evenimentului.” Elena a dat dovadă de același sentiment, zicându-ne bucuroasă în timpul discuției noastre că prezentarea a fost un apogeu al evenimentelor Interact și că ea consideră că totul a ieșit exact cum și-ar fi dorit. Teodora, cea de-a treia membră a echipei Interact cu care am vorbit, ne-a spus: „Pentru mine, <<Revolution is the New Norm>> nu a fost numai proiectul la care am muncit timp de 6 luni, a fost o experiență prin care am învățat foarte multe despre mine și am cunoscut tineri designeri care își vor lăsa amprenta în industria modei. Atmosfera este genială, există atâta diversitate aici, toți designerii sunt foarte diferiți.” 
Continue Reading

Sofia Scarlat

redactor: Sophia Tiganas  //  poze:Alexandra Ion
Sofi Scarlat are 16 ani, și dacă m-ar întreba cineva cine este, aș răspunde aproape instant: este o adolescentă prietenoasă, ușor timidă, care face tot ce își propune. Și își propune destul de multe: de la GirlUp România, prima organizație de girl empowerment dedicată adolescenților din România și parte din Fundația Națiunilor Unite, până la podcast-ul ei “Work in Progress Club”, Sofi se bazează în tot ceea face pe a da o voce tuturor, și încearcă să dovedească că oricine poate învață din experiențele altora.
Continue Reading

text anonim

Am vorbit cu luna acum 3 zile pe ceas i-am spus de tine
TU mi-a propus sa NU. mi-a mangaiat gentil palma mi-a citit
Verdictul a fost: “nu”
Ma asteptam la asta.
Nu vreau sa scriu si nu fac arta nu vreau sa creez, sa colorez.
Vreau sa vreau ce nu vreau.
Viscol de creier alergand dupa cuvinte
Cutremur ce-mi alunga gandurile negre
Totusi daca ma vede?
M-am ascuns sub bolta de frunze a unui militar ranit
A zis ca il asteapta nevasta acasa Iar eu am zambit in plin razboi si i-am dat o sansa. in luna sa te vad pe veci
Cum te arati spre soare, tu soare inima mare urla in neant nu am ales si nu am vrut tsunami, omori oameni molecule de oameni
Alearga spre salvare. imi frangi cutite in cuvinte, pare ca nu vei fi
Dar te rog! Mai stii tu,zeita? Mai stii tu,floare de soare?
Mai stii tu, pasi gri catre mine?
Te am scris pe celalalt
Eu si nu am avut un regret ca m am decupat pentru tine.
Oameni care nu si pot uita trecutul
Si voci idioate
Mi am inchis ochii
Pentru ca urla.
Continue Reading

text anonim

O constelatie… Cuvinte scrise pe o foaie, una care e pierduta in vant, mai mult sau mai putin, vibrand odata cu zgomotul serii. Dar de ce al serii? Seara e pura, neatinsa, o ascunzatoare perfecta. Are purul talent sa inveleasca sentimentele, sa le accentueze/sa le estompeze? Sa le faca reale, sincere ca noaptea insasi. Doar atunci nu ne e frica sa ni le aratam sau sa ni le insusim, sa le acceptam ca ceea ce semnifica cu adevarat. Sentimente erau cele pe care le simteam in fiecare noapte pentru tine si nu am stiut, si nu ti-am spus, si ne-am uitat. Am uitat cum sculptezi fiecare cuvant adresat mie in ceva personal, onest si pasional. Dar de ce am fost atat de concentrata pe ce spui, ce sens dai cuvintelor, in loc sa dau eu sens actiunilor necorespunzatoare cuvintelor tale uscate, fara sens si noima in timpurile noastre. Timpurile noastre de azi nu imi permit sa imi inghit in continuare naivitatea copilarasca din trecut.Un trecut intortocheat, da, dar asta nu explica impulsivitatea mea spre o simpla iubire, lunga de o noapte. Una singura si a fost de ajuns sa constientizez sentimente neintalnite in mine. M-a speriat felul in care au iesit din mine, toate deodata, nu treptat, o multitdine de constelatii iesind din mine,traversand viscerele, taind inima cu un colt de stea si iesind afara odata cu sufletul. Ti-l daruisem cadou in acea seara neinstelata. Mi-ai zis ca nu mi-ai luat nimic in schimb. L-ai pus in buzunar si l-ai uitat, cum ai facut si cu mine. O tactica bine calculata, ascunzi obiectul atat de priceput, in asa fel incat nu il mai poti gasi. Cumva nici nu l-ai cautat. Dintr-o data cerul s-a invelit cu o plasa de stele, si am privit in negru si in gol la galaxia din sufletul meu sperand ca intr-o buna seara va putea fi returnata la destinatarul initial.

Continue Reading